Key Competencies Kit
for Facing Lifelong Learning
 |
This Project has been funded with support from the European Commission. This communication reflects the views only of the author, and the Commission can not be held responsible for any use which may be made of the information contained therein. |
 |
Dacă reflectaţi asupra particularităţilor de comunicare veţi realiza că, ajungeţi la concluzii greşite, cu o frecvenţă mai mare sau mai mică, vă focalizaţi mai mult pe ceea ce spuneţi decât pe ceea ce alte persoane spun, deveniţi distraţi gândindu-vă la alte lucruri, nu oferiţi feedback celeilalte persoane…
Multe din problemele de comunicare pe care le avem sunt legate de obiceiurile noastre greşite privind ascultarea. Tindem să gândim că având două urechi este suficient pentru a asculta, totuşi această idee poate fi absurdă, pentru că este ca şi cum am crede că doar pentru că avem doi ochi ştim cum să citim.
Vă veţi aminti probabil momentul din viaţa dumneavoastră când aţi fost învăţaţi cum să scrieţi şi să citiţi, şi puteţi de asemenea să ne spuneţi cum puteţi ajuta un copil să dobândească limba. Totuşi, în viaţa dumneavoastră v-a învăţat cineva cum să ascultaţi?
Veţi realiza că este o contradicţie clară, pe de o parte afirmăm că ascultarea este o aptitudine comunicativa foarte importantă, şi pe de altă parte puteţi verifica că această aptitudine nu ați învăţat-o corespunzător în viaţă.
Aptitudinea de a asculta va avea un impact mare în dezvoltarea personală şi profesională, prin urmare, este timpul să vă antrenaţi această abilitate şi să vă implementaţi aptitudini de ascultare corespunzătoare.
Mai întâi dorim sa reflectaţi asupra următoarelor întrebări:
După cum ştiţi deja comunicarea este un proces de schimbare a informaţiei între câteva persoane. Faptul că în timpul procesului de comunicare există un schimb de informaţie implicând faptul că există un proces reciproc care oferă un feedback bidirecţional.
La ce ne referim când folosim termenul “feedback”?
Imaginaţi-vă că îi povestiţi unui coleg de muncă despre vacanţele de vară. Îi oferiţi detalii despre locurile pe care le-aţi vizitat, despre oamenii pe care i-aţi întâlnit….şi nu se va uita la voi, nu va spune nimic, chiar îţi întoarce spatele şi continuă să muncească. Veţi crede probabil că această persoană nu vă ascultă şi vă veţi opri din vorbit.
Evident în acest caz nu vom vorbi de comunicare, deoarece nu este niciun raspuns sau feedback de la cealaltă persoană.
Când comunicăm, avem nevoie cu toţii să verificăm că interlocutorul nostru ne ascultă, cu alte cuvinte, avem nevoie de feedback sau răspunsuri care să ne permită să verificăm că procesul de comunicare este corespunzător dezvoltat şi că putem continua să îl dezvoltăm.
Cu toate acestea, uneori uităm să transmitem răspunsuri sau semne de a fi ascultaţi, uneori uităm să ascultăm, iar acest lucru afectează dezvoltarea corespunzătoare a procesului de comunicare.
După cum v-am spus deja ascultarea este una dintre cele mai importante şi cele mai dificile elemente ale procesului de comunicare. Tindem să ne concentrăm mai mult pe ceea ce spunem decât pe ceea ce spun ceilalţi, astfel pierzând esenţa comunicarii: schimbul de informaţii.
Haide-ţi să ne referim din nou la situaţia anterior menţionată:
În situaţia anterioară putem afirma că colegul va aude dar nu vă ascultă. Cu alte cuvinte, nu există nici o îndoială că colegul percepe vibraţii sonore, dar nu procesează, interpretează şi/sau înţelege informaţia pe care i-o transmiteţi.
Termenii de “auzire” şi de “ ascultare” se referă la două concepte diferite:
|
 |
Pentru a asculta este necesar să auziţi, deşi actul de a auzi nu implică neapărat ascultarea. |
Putem spune că atunci când ascultăm înaintăm cu un pas, auzim sunetele trimise de interlocutorul nostru, dar în plus le interpretăm, le evaluăm şi le atribuim un înţeles, etc.
Dacă vă gândiţi la exemple de situaţii din viaţa zilnică este necesar să folosiţi aptitudini de “auzire” şi “ascultare”, veţi realiza că în marea majoritate a timpului începem să ascultăm, dar, pe măsură ce procesul de comunicare înaintează tindem să schimbăm la acţiunea de a auzi. În funcție de circumstanţele procesului comunicativ putem identifica câteva nivele de ascultare.
Uitaţi-vă la următorul grafic:
Termometrul nivelelor de ascultare |
|
|
Ascultarea activă: Ascult acordând atenţie elementelor verbale şi non verbale. |
Ascultarea verbală: Ascult fiind atent la cuvinte, dar nu mă bazez pe elementele non verbale. |
|
Ascultarea competitivă: Ascult dar constant întrerup, deoarece sunt mai interest să vorbesc. |
|
Ascultarea deconectată:Pare să ascult dar numai corpul meu participă la procesul de comunicare. |
|
Auzirea: Sunetele ajung la urechea mea, dar nu le interpretez. |
|
După cum aţi verificat deja, nivelul de ascultare variază în funcţie de câţiva factori: subiectul discutat, relaţia cu interlocutorul, mediul, dispoziţia, lungimea răspunsului, etc.
Am văzut că există câteva nivele de ascultare, care se pot schimba în funcţie de situaţie; şi chiar în aceaşi situaţie, s-ar putea schimba depinzând de moment. În general putem face referire la:
|
| |
Ascultarea activă ne permite să luăm parte activ în procesul de comunicare şi contribuie la dezvoltarea corespunzătoare. Acest tip de ascultare oferă “feedebackul” necesar pe care l-am menţionat deja. |
În introducerea acestei unităţi v-am întrebat ce înţelegeţi prin termenul “ascultarea activă”.
 |
Ştiţi deja că ascultarea presupune a înţelege sau interpreta ceea ce se aude. Dacă combinăm acest concept cu adjectivul “activ”. Ce credeţi că ar însemna?
|
Bazându-vă pe aceste indicii, încercaţi să dezvoltaţi o definiţie pentru ascultarea activă:
Acum verificaţi dacă definiţia este similară următoarei definiţii:
Ascultarea activă se referă la abilitatea de a asculta cu atenţia şi concentrarea necesară pentru a înţelege nu numai ceea ce cineva exprimă direct, ci şi emoţiile, ideile sau gândurile care stau la baza a ceea ce este spus. |
|
Necesar… |
Nenecesar… |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Ştiţi deja diferenţa între auzire şi ascultare, puteţi de asemenea să descrieţi diferitele nivele de ascultare şi puteţi explica ceea ce vrem să spunem când folosim conceptul de ascultare activă.
Este timpul să evaluaţi controlul asupra abilităţii de ascultare. Pentru a face acest lucru, completaţi următorul chestionar pentru a evalua abilitatea ascultării active:
|
DA |
NU |
Dacă realizez ceea ce cealaltă persoană urmează să mă întrebe, nu anticipez întrebarea şi aştept ca cealaltă persoană să termine de vorbit înainte de a răspunde. |
|
|
Când răspund la întrebarea cuiva, o fac în funcţie de modul în care percep că se simte… |
|
|
Cred ca majoritatea persoanelor nu le place să fie întrerupţi când vorbesc. |
|
|
În general, încerc să mă concentrez pe ceea ce spune cealaltă persoană şi cum spune. |
|
|
Dacă cineva are probleme în a-mi spune ceva, îl/o ajut în general să se exprime… |
|
|
Când ascult, spun lucruri precum “Da, da…sigur”, “Înţeleg…” pentru a-i arăta celeilalte persoane că sunt atent... |
|
|
Dacă nu înţeleg ceea ce spune cealaltă persoană, pun întrebarea necesară pentru a înţelege ceea ce se spune. |
|
|
Dacă vorbiţi cu cineva şi vă sună telefonul aşteptaţi până când cealaltă persoană a terminat de vorbit înainte de a răspunde la telefon. |
|
|
Nu îmi pot aminti detalii despre interlocutorul meu precum culoarea ochilor, gesturi faciale, hainele pe care le poartă, etc |
|
|
Când vorbiţi cu cineva, evitaţi să vă jucaţi cu obiecte, să vă gândiţi la alte subiecte, etc. |
|
|
Puteţi vedea evaluarea răspunsurilor dumneavoastră în soluţiile din secţiunea de activităţi.
| |
|
Chestionarul anterior v-a oferit o idee despre calitatea aptitudinii de ascultare. Evident, până la un anumit punct, cu toţii avem puncte tari şi slabe pe care le punem in practică atunci când ascultăm.
Citiţi următorul dialog şi identificaţi elementele de conversaţie care consolidează ascultarea activă:
|
Dispoziţie psihologică, înseamnă pregătirea pentru a asculta pe cineva. |
|
Aduceţi la cunoştinţă celeilalte persoane că o ascultați. Pentru a face acest lucru folosiţi comunicarea verbală (Înţeleg,o, etc.) şi comunicarea non verbală (contactul vizual, gesturi, poziţia corporală, etc.). |
Totuşi există alte elemente care împiedică ascultarea activă, analizaţi urmatoarele dialoguri:
|
Distrageri.Nivelul atenţiei începe într-un punct foarte înalt, descreşte pe măsură ce mesajul înaintează şi creşte din nou la sfârşitul mesajului. Trebuie să ne analizăm nivelul nostru de atenţie, în special la jumătatea conversaţiei. |
|
Întreruperea persoanei care vorbeşte |
|
Crearea unei opinii despre persoana care vorbeşte. |
|
Oferă din timp ajutor sau soluţii. |
|
Neglijează sentimentele interlocutorului . |
|
Spuneţi “povestea voastră” când o altă persoană încearcă să îşi spună povestea. |
|
Contrazice continuu. |
|
A avea o soluţie pentru problema celeilalte persoane, chiar înainte de a fi explicat problema sa (Sindromul expertului). |
După cum aţi văzut în situaţiile anterioare, este uşor să faceţi greşeli atunci când ascultaţi, datorită acestor greşeli procesul comunicativ este în cele din urmă întrerupt, terminat prematur, putând apărea şi neînţelegerea, etc.
| |
|
Membrii grupului trebuie să formeze perechi. Fiecare membru al perechii trebuie să îşi aleagă unul dintre următoarele roluri: emiţătorul sau receptorul.
Toate perechile trebuie să simuleze următoarea situaţie:
Emiţătorul îşi sună prietenul (receptorul) la ora 3 dimineaţa şi îl roagă să se întâlnească cât mai curând cu putinţă într-un bar în cartierul său pentru a-i vorbi de o problemă serioasă. Emiţătorul trebuie să născocească o problemă serioasă care va fi transmisă receptorului.
Trebuie să simulați această situaţie pe perechi, în timp ce restul grupului vă priveşte.
Profesorul a oferit fiecărui receptor îndrumare despre cum ar trebui să fie atitudinea de ascultare faţă de problema explicată de emiţător. Receptorul trebuie să urmeze îndrumările acestea de-a lungul conversaţiei ce are loc în bar.
| |
|
În secţiunea anterioară am studiat câteva elemente care susţin ascultarea, precum şi alte elemente care împiedică. După cum aţi văzut, să arătaţi o atitudine de ascultare activă nu este întotdeauna uşor.
Acum vom încerca să aflăm câteva din îndrumările de bază care pot fi foarte folositoare dacă sunt aplicate ascultări active.
|
Ascultare activă: |
|
Ascultare activă: |
|
Ascultare activă: |
|
Ascultare activă: |
|
Ascultare activă: |
| |
|
Când folosim ascultarea activă este folositor să aplicăm câteva din tehnicile următoare:
|
Profesorul va porni o înregistrare a unei ştiri difuzate la radio (sau va citi o ştire publicată în presă). Fiecare va trebui să scrie pe o hârtie:
Apoi profesorul va prezenta din nou ştirea.
|
 |
Se va repeta activitatea cu o altă ştire. Fiecare va trebui să răspundă la aceleaşi întrebări din nou:
Acum puteţi aplica oricare dintre tehnicile ascultării active pe care le cunoaşteţi (parafrazarea, folosirea cuvintelor de încurajare, folosirea expresiilor explicative….) pentru a spune ştirea profesorului.
| |
|
 |
Răspunsul la problemele și activitățile propuse în Unitatea Didactică 3 |
Activitatea 1
Vă prezentăm mai jos câteva exemple de situaţii din viaţa de zi cu zi în care punem în practică abilităţile de “auzire” şi “ascultare”:
Exemple de “auzire”:
Exemple de “a ascultare”:
Activitatea 2
Nivelele de ascultare pe care le-aţi acordat fiecăreia dintre situaţiile sugerate vor varia în funcţie de câteva aspecte: subiectul discutat, relaţia cu interlocutorul, mediul, dispoziţia, durata răspunsului, etc.
Ceea ce este important este faptul că sunteţi conştient de diferenţele între nivelele diferite de ascultare şi în special de cum afectează dezvoltarea corepunzatoare a procesului de comumicare.
Activitatea 3
Graficul cu caracteristicile care definesc ascultarea activă ar trebui să fie după cum urmează:
|
Necesar… |
Nenecesar… |
A.Un effort fizic şi psihic este necesar. . |
X |
|
B.Contactul vizual este absolut necesar. |
|
X |
C.Trebuie să realizăm feedback pentru a-i arăta celeilalte persoane faptul că am înţeles mesajul. |
X |
|
D.Interpretăm informaţia verbală şi non verbală. |
X |
|
E.Atenţia şi concentrarea este necesară. . |
X |
|
F.Trebuie să întrerupem încontinuu interlocutorul nostru pentru a afla ceea ce el/ea simte sau crede. |
|
X |
G.Este necesar să ne punem în locul persoanei care vorbeşte (empatie). |
X |
|
H.Este necesar doar să auzim cuvintele cele mai importante. |
|
X |
I.Trebuie să evităm distragerea sau gânduri care ne pot face să ne pierdem concentrarea. |
X |
|
Activitatea 4
Pentru a evalua abilitatea voastra de ascultare, trebuie să număraţi răspunsurile pozitive. Apoi, trebuie să alegeţi scorul care corespunde numărului de răspunsuri pozitive:
Activitatea 6
Mai jos puteţi observa evaluarea noastră privind folosirea activă în următoarele situaţii:
|
Ascultare activă: |
|
Ascultare activă: |
|
Ascultare activă: |
|
Ascultare activă: |
|
Ascultare activă: |
