Key Competencies Kit
for Facing Lifelong Learning
 |
This Project has been funded with support from the European Commission. This communication reflects the views only of the author, and the Commission can not be held responsible for any use which may be made of the information contained therein. |
 |
După parcurgerea acestei unităti veti putea :
Introducere la Unitatea 1:
În contextul relaţiilor umane, comunicarea joacă un rol foarte important. Oamenii o folosesc pentru a crea şi dezvolta diverse tipuri de relaţii: muncă, familie, comunitate, relaţii de prietenie, etc.
Doar imaginati-vă că trebuie să petreceţi o zi întreagă fără a comunica cu cineva, adică, fără a putea vorbi, scrie sau semna…doar încercaţi câteva minute. Veţi realiza că este foarte dificil să trăiţi fără a comunica. De fapt, oamenii au nevoie de comunicare. Totuşi nu folosim modul cel mai potrivit. Pentru a îmbunătăţi această aptitudine care este foarte importantă pentru dezvoltarea personală, este necesar să vă pregătiţi şi să folosiţi câteva dintre mijloacele prezentate în această unitate. Înainte de a începe, dorim să reflectaţi asupra următoarelor întrebări:
În această secţiune încercăm să definim ceea ce avem în vedere atunci când folosim conceptul de comunicare. În plus, mergem mai departe, şi încercăm să definim elementele şi procesul de comunicare, adică, care este calea urmată de persoane pentru a comunica.
Mai jos propunem câteva situaţii:
|
|
|
1. Two relatives hug each other in a sad mood at the bus station. |
2. A driver blows his/her car’s horn as a pedestrian is crossing the pedestrian crossing when the red light is on. |
3. A child cries at the school door and hugs his father. |
 |
|
În situaţiile pe care le-am prezentat am interpretat probabil corect. De fapt, dacă analizăm mediul, ceea ce spun sau fac oamenii ne oferă informaţii importante pentru a înţelege ce simt şi gândesc.
Există un aspect comun pentru toate aceste situaţii: un schimb de informaţii are loc.
Comunicarea este un proces prin care două sau mai multe persoane schimbă informaţii, idei şi emoţii. Este un proces reciproc1 în care informaţia poate fi transmisă în câteva moduri: verbal (prin vorbire și scriere) și non-verbal (prin gesturi şi comportament). |
Rețineți …! |
 |
 |
Dacă analizaţi cu atenţie în definiţia anterioară am menţionat că comunicarea este un proces, adică există câteva elemente care trebuie să se combine unul cu celalalt şi acţionează diferit. Pentru a verifica acest fapt haideţi să luăm în considerare următoarea situaţie ca referent: |
Dar… Cum are loc schimbul de informaţie?
| |
Încercaţi să răspundeţi la urmatoarele întrebări:
|
Comunicarea este un proces în care:
|
Acum că ştim deja toate elementele care fac parte din procesul de comunicare putem merge cu un pas mai departe şi putem stabili cum sunt aceste elemente organizate pentru a realiza procesul de comunicare.
| |
|
De fapt, cu doar un zâmbet, un răspuns verbal la mesajul dumneavoastră, o mişcare a mâinilor sau a braţelor, puteţi identifica dacă mesajul a fost primit sau nu. Pentru început, imaginaţi-vă că sunteţi în următoarea situaţie: |
 |
Ordonaţi corespunzător următoarele secvenţe:
| |
Reflectaţi asupra organizării procesului de comunicare, şi în special asupra a ceea ce aţi făcut în aceste momente. |
 |
 |
 |
 |
 |
a |
b |
c |
d |
e |
Imaginea ar trebui să înfatiseze pe cineva (la uşa din spate a casei) mulţumindu-i vecinului său (ca a venit să îl anunţe). |
Imaginea ar trebui să descrie pe cineva care vorbeşte vecinului său (cel care vorbeşte este cel care vine la uşă- el/ea este cel care transmite mesajul). |
Imainea ar trebui să ilustreze cum persoana care stă la uşă (receptorul) primeşte mesajul recepţionat.. |
Imaginea ar trebui să ilustreze pe cineva care se gândeste (el/ea se gândeste cum să comunice mesajul) |
Imaginea ar trebui să prezinte doi vecini care vorbesc la uşa casei unuia dintre ei. Ar trebui să arate mesajul care circulă prin aer şi ajunge la vecinul care este la uşă. |
 |
Cu privire la situaţia sau la mijloacele folosite, când facem referire la comunicare, trebuie să avem în vedere:
|
În această secţiune vom încerca să descriem cîteva concepte legate de comunicare, precum limbi (naturale), limbă şi limbă maternală. În plus, vom merge mai departe şi vom arunca o privire mai adâncă asupra funcţiilor limbii.
| |
În special când vorbim despre comunicare nu ne putem ajuta făcând referire la limbă, chiar dacă uneori tindem să folosim concepte de limbi (precum spaniola, engleza, etc.) şi limba (capacitatea de comunicare) fara a le diferenţia.
|
Când reflectaţi asupra acestor întrebări aţi putea avea unele îndoieli privind aceste două concepte. Pentru a inţelege mai bine aceste două concepte puteţi reflecta asupra următoarelor propoziţii:
Conform numeroaselor studii lingvistice, între 5.500 şi 6.800 limbi naturale sunt vorbite în jurul lumii.
Uniune Europeană are 27 state membere şi 23 limbi oficiale.
Castiliana este singura limbă oficială în Spania şi este vorbită de majoritatea spaniolilor.
Limba este o trăsătură umană importantă. Animalele folosesc de asemenea limba, dar limba animalelor constă într-o muţtime de semne care nu se pot compara cu marea diversitate şi creativitate a limbii umane.
Pentru a verifica faptul că într-adevăr cunoaşteţi diferenţele între conceptele menţionate anterior, dorim să efectuaţi următorul exerciţiu.
|
|
Funcţia reprezentativă: |
Exemplu: |
Limba ne permite să furnizăm informaţii. |
|
Funcţia expresivă: |
Exemplu: |
Limba ne permite să exprimăm opinii şi emoţii. |
|
Funcţia apelativă: |
Exemplu: |
Limba ne permite să dăm ordine şi să cerem ceva. |
|
Funcţia fatică: |
Exemplu: |
Limba ne permite să verificăm că comunicarea are loc efectiv. |
|
Funcţia poetică: |
Exemplu: |
Limba poate fi folosită pentru a comunica frumuseţea (limbă aleasă cu atenţie folosită în special în literatură). |
|
Funcţia lingvistică: |
Exemplu: |
Limba poate fi folosită pentru a discuta limba însăşi. |
În ultima parte a acestei unităţi vom discuta diferitele tipuri de comunicare: comunicarea verbală (orală şi scrisă) şi comunicarea non-verbală
| |
Mai jos am inclus un chestionar pentru a afla care sunt gusturile şi preferinţele - în ceea ce priveşte transmiterea şi procesarea informaţiei. Cum aţi face următoarele?
|
După cum aţi văzut, în funcție de informaţia care trebuie gestionată şi în special de circumstanţele specifice fiecărui act de comunicare, am decis să comunicăm în moduri diferite.
Cel mai probabil nu veţi oferi niciodată datele dumneavoastră personale prin gesturi ,sau nu i-aţi spune unui copil că sunteţi furios trimiţându-i un bilet.
Pentru a comunica avem diferite tipuri de comunicare care asigură transmiterea informaţiei într-un mod potrivit
Comunicarea verbală foloseşte cuvinte pentru a transmite informaţia. Comunicarea orală este cea care foloseşte cuvinte vorbite, şi comunicarea scrisă este cea care foloseşte cuvinte scrise. Comunicarea non-verbală foloseşte semne non-verbale pentru a transmite informaţia: sunete, gesturi, limbajul corpului, tonul vocii, privirea fixă, distanţa fizică … |
|
Mesajul: Este aşa plictisitor!
|
|
|
Mesajul: |
|
|
Mesajul: |
|
|
Mesajul |
În majoritatea cazurilor, combinăm câteva tipuri de comunicare pentru a susţine mesajul pe care vrem să îl transmitem şi pentru a ne asigura că receptorul a înţeles perfect mesajul nostru.
Conform câtorva studii, când comunicăm timpul nostru este distribuit în următorul mod: vorbire 30%, ascultare 45%, scriere 10% şi citire 15%. În următoarele unităţi vom analiza mai în detaliu fiecare competenţă comunicativă. |
 |
Studenţii din grupă trebuie să se împartă pe perechi. Fiecare pereche trebuie să fie aşezată în diferite locuri în clasă, un membru al perechii trebuie să stea echipat cu o hârtie şi un creion şi înclinat spre bancă, celălalt membru al perechii trebuie să stea în picioare şi să îşi aşeze spatele pe scaunul colegului.
Profesorul dă o foaie de lucru celui care stă în picioare, care fără să se întoarcă trebuie să îi explice colegului ce stă jos conţinutul figurii reprezentate pe foaia respectivă. Colegul care stă jos trebuie să schiţeze figura descrisă de perechea sa.
 |
Studenţii care stau în picioare pot da numai instrucţiuni orale, ei nu trebuie să se întoarcă la pereche. |
| |
|
Ambele tipuri de comunicare, verbală şi non verbală sunt complementare, se susţin una pe cealaltă şi este necesar să transmitem corespunzător informaţia şi ca mesajul să ajungă cu succes la receptor. |
|
 |
Răspunsuri la problemele și activitățile propuse în Unitatea didactică 1 |
Exerciţiul 1
Vă prezentăm mai jos câteva exemple similare răspunsurilor dumneavoastră la această activitate:
De exemplu o trupă rock ce cântă muzică live în club.
De exemplu uşa unei camere de chirurgie cu un semn ce indică faptul că rudelor nu li se permite să intre.
De exemplu, trimiterea unui mesaj unui prieten să îl anunţaţi că veţi întârzia.
Exerciţiul 2
Exerciţiul 3
Mai jos, sugerăm posibile răspunsuri la întrebările:
În codul morse “bună” ar fi: //.... / --- / .-.. / .- //
În limbajul semnelor, “bună” ar fi combinarea următoarelor semne:
Fraza “Mulţumesc” în două limbi diferite sau limbi naturale:
Exerciţiul 4
Imaginile propuse fac referire la diferite tipuri de comunicare iar următoarele mesaje sunt transmise:
 |
Mesajul: Sunt aşa de plictisit
|
|
|
Mesajul: Stop. |
|
|
Mesajul: Sunt o mulţime de restaurante în centrul comercial al oraşului. |
|
|
Mesajul: Pauză
|
